Va doresc lectura placuta!

Adresa mea de Facebook este : https://www.facebook.com/BlogulpersonalalluiRazvan

Eşti disperat, dragul meu? Sunt disperat, draga mea. De ce eşti disperat, dragul meu? Pentru că exist, draga mea. Ştiam eu, tu nu mă mai iubeşti, dragul meu! Ba da, te mai iubesc, draga mea. Numai că sunt disperat pentru că exist. Atunci, dacă mă iubeşti, fă dragoste cu mine, dragul meu. Bine, draga mea. (Cei doi fac dragoste un timp). A fost minunat, dragul meu. Da, draga mea. Înseamnă că nu eşti chiar asa de disperat, dragul meu. Ba da, sunt chiar aşa disperat, draga mea. Eşti un mincinos, dragul meu. Nu sunt un mincinos, draga mea. Ar trebui să consulţi un psihiatru, dragul meu. Ar trebui, draga mea. Când o s-o faci, dragul meu? Într-o zi, draga mea. Bine, dragul meu, acum hai să ne culcăm. Să ne culcăm, draga mea. (Cei doi se culcă un timp). Bună dimineaţa, dragul meu. Bună dimineaţa, draga mea. E frumos afară, ascultă cum latră privighetorile, dragul meu, nu-i aşa că-i frumos? E frumos, draga mea. Ce program ai astăzi, dragul meu? Astăzi am să mă sinucid, draga mea. Dragul meu, dar nu te poţi sinucide astăzi, e sâmbătă, e week-end. Ai dreptate, draga mea, nu mă pot sinucide în week-end. Cred că am să mă sinucid poimâine. Aşa e mai bine, dragul meu. Să fac cafeaua? Da, draga mea. (Ea face cafeaua un timp). Poftim cafeaua, dragul meu. Mulţumesc, draga mea. E destul de tare? Da, draga mea, e o cafea destul de tare şi destul de aromată. Nu-ţi aprinzi ţigara, dragul meu? Nu, draga mea, de astăzi mă las de fumat. Bine, dragul meu. Etc. Într-o zi, domnul Eugen Ionescu s-a trezit mort.

Îmi construiesc castelul din cuburi albe ca să reflecte lumina. Ca să trimită razele de lumină înapoi de unde au venit. Retina incendiată de la mulţimea de supernove se revoltă şi scurmă tunelul prin gelatina gri. Covorul de frunze uscate scârţâie crocant sub paşii ce duc către peşteră. Focul aşteaptă acolo de mult timp. În interior - întuneric, fierbinte. Revii acasă şi ultimele gânduri ţi le converteşti în senzaţii. Atât de bine, atât de uşor. Greaţa drumului către lumină e trambulina de pe care ţâşneşti spre cerul înroşit al apusului. În jurul tău picură ceară. Îţi pui pecetea acolo unde ei îşi rostesc adevăratele minciuni. Apoi îţi iei avânt şi cobori scările către celălalt "împreună". Cu mâinile însângerate, ea te aşteaptă de trei eternităţi. În jurul ei, ielele dansează şi cântă. Te prinzi în joc, murmuri împreună cu ele chemarea. Rămâi acolo un timp şi încă un timp şi-apoi saluţi şi pleci. Şi dansul lor îngheaţă şi ultimul vers al cântului se repetă la nesfârşit, ecou al ecoului. Memorezi cele trei cuvinte "fluture, omidă, ou", îţi spui că parola asta n-o să-ţi deschidă nici o poartă, dar ceva dintr-un colţ al sinelui tău te face să crezi că totul nu e decât o greşeală. Vârtejul ce te soarbe spre el însuşi te surprinde visând şi sudoarea fricii îţi lipeşte carapacea de carne şi sângele de sânge. Ăştia mi-au dereglat computerul, gândesc neuronii tăi obosiţi şi cu ultimele puteri îţi sprijini umbra de întuneric şi dai drumul strigătului de groază pe care ţi l-au dãruit ursitoarele atunci când te-ai născut prima dată. Oglinzile se sfãrâmă şi devin nisip şi dincolo de ploaia ce se scurge o vezi pe ea, care te aşteaptă de trei eternităţi cu mâinile însângerate. Abia atunci închizi cartea şi clipeşti din ochii tăi verzi ca să îndepărtezi lacrimile. Şi ele se scurg printre riduri, îngheaţă şi se sparg de podea cu zgomot cristalin.

Pe ecranul calculatorului apar litere una după alta, repede, din ce în ce mai repede: "Greşeală de programare. Apăsaţi tasta ENTER altfel în 10 secunde activăm procedura de autodistrugere. Începem numărătoarea inversă. 10, 9, 8... , 3, 2, 1, 0; Procedura executată. Experiment eşuat. Subiectul decedat. Introduceţi datele subiectului următor."

-- GAME OVER --