Scoateti elefantul asta din mine

Ţin neapărat sã notez aici nişte gânduri mefistofelice, grupate sub titlul "Scoateţi elefantul ăsta din mine". Şi încep aşa: Scoateţi elefantul ăsta din mine. Cine l-a plantat acolo n-a fost tocmai întreg la minte. Început promiţător, nu? Să continuãm, aşadar. Scoateţi elefantul ăsta din mine şi tăiaţi-i aripile, cele 7 perechi de aripi, în culorile curcubeului (ROGVAIV). Să nu dispară după aceea. Tăiaţi-i aripile, dar lăsaţi-l în viaţă. Căci vreau să scot de la el tot adevărul. Sfântă Inchiziţie, ce-am sã-l mai torturez! Jur pe drapelul sudist că o să-mi spună tot ce veau de la el.

De exemplu: Elefantule, o să-l întreb, ce-ai căutat în mine, cine dracu' te-a plantat acolo? Şi o să-mi răspundă, că dacă nu, o să-mi aprind o ţigară şi o să-i ofer şi lui una, îmi pare rău că te servesc cu carpaţi, dar alte ţigări nu am, na şi foc, dracu' s-o ia de brichetă, ia de la ţigara mea, poate n-o să te deranjeze atât de tare, brichetele ăstea întotdeauna se fut atunci când ţi-e lumea mai dragă. Cred că mi se pare plictisitor ce-am scris până acuma. Mă fut. Jos nomenclatura!