Reverberaţii, diapazon, o albă pânză de păianjen, zaruri măsluite, câţi dintre noi au coborât spre voi, astăzi celălalt a dispãrut, undeva se întâmplă minunea şi eu n-am să fiu prezent, sunt zări de purpură, ploaie fierbinte udă-mi ghiveciul când o să-mi plantez aici ochiul cel verde, sunt eu însumi albastru, combinaţii de griuri pe tabla de şah,...
A fost un timp când nemuream împreună, în oaze de carne ne întâlneam şi de-acolo uneori zburam atât de departe, iar alteori săpam atât de adânc. Când părăseam locul dintre cer şi pământ, sângele meu era sângele tău şi nu mai aveam gânduri să construiesc idoli casanţi şi doar paşii mei stăruiau preţ de o clipă a clipei pe nisipul...
Odată, cineva va citi aceste cuvinte şi se va întreba, bineînţeles, de ce dracu le-a scris cine le-a scris. De ce dracu' n-a săpat un strat cu flori pe care să le pască vrăbiile, sau de ce n-a geluit o uşă pe care s-o deschidă bunica mea, de ce n-a umflat o băşicã cu care să joace un fotbal cu...